Dupa trei sedinte de corectii consecutive, Bursa a revenit vineri pe plus, brokerii fiind de parere ca sfarsitul acestei luni va fi caracterizat de o incertitudine extrem de ridicata in piata. Indicele BET, care reda evolutia celor mai lichide 10 companii din piata, a urcat cu putin 2%, reusind sa se pastreze peste nivelul suport de 3.000 de puncte.
"Volatilitatea ridicata nu este un semn care sa caracterizeze numai piata locala, si pietele extrene fiind la fel de volatile ca a noastra. Un lucru este cert, dupa un an de criza, investitorii au devenit mai fricosi, si nu mai au incredere nici macar in cifre", a apreciat Adrian Manaila, directorul societatii de brokeraj Eldainvest.
In randul societatilor financiare, cea mai mare apreciere din sedinta de vineri au consemnat-o titlurile SIF Banat-Crisana (SIF1), in urcare cu 5,5%, pana la pretul de tranzactionare de 0,67 lei/actiune. In topul cresterilor au urmat actiunile SIF Muntenia (SIF4), in urcare cu 4% si titlurile SIF Transilvania (SIF3), care s-au apreciat cu 3,7%, atingand un pret de tranzactionare de 0,34 lei/actiune. Actiunile SIF Moldova (SIF2) si SIF Oltenia (SIF5) au fost oprite de la tranzactionare vineri, pe motivul intrunirii Adunarii Generale a Actionarilor.
Prospectiuni Bucuresti (PRSN), firma controlata de omul de afaceri Ovidiu Tender (foto), a anuntat ca a fost declarata castigatoare de Romgaz in urma unei licitatii pentru un contract de servicii de prospectiuni seismice 3D in valoare de 57,5 mil. lei (15,4 mil. euro). In luna mai, Prospec anuntat ca a incheiat cu Romgaz un contract asemanator pentru servicii de prospectiuni seismice 2D, in valoare de 30,6 mil. lei (8,7 mil. euro). Romgaz si Petrom detineau impreuna anul trecut o pondere de circa 90% din afacerile Prospectiuni Bucuresti. Compania a realizat in trimestrul al treilea un profit net de 1,8 mil. lei (0,5 mil. euro), de peste 11 ori mai mic comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, pe fondul unor afaceri in scadere cu 46%, de 33,5 mil. lei (9,4 mil. euro). Reprezentantii firmei au precizat in raportul transmis Bursei ca societatea a avut doua echipe seismice pentru care s-au inregistrat numai cheltuieli in trimestrul al treilea, iar veniturile aferente acestei perioade urmeaza sa fie incasate in perioada urmatoare. Prospectiuni are in prezent o capitalizare de 34,8 mil. euro. tiuni a
Consiliul Concurentei a demarat o investigatie privind compatibilitatea tranzactiei de preluare a Atlas GIP, Ploiesti, de catre compania Weatheford International Eastern Europe, subsidiara locala a companiei americane Weatheford International. "Analiza preliminara a concentrarii economice ce s-ar realiza de catre Weatheford International Eastern Europe prin dobandirea controlului asupra Atlas-GIP a reliefat faptul ca operatiunea prezinta indoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurential normal, prin posibila creare a unei pozitii dominante", spun reprezentantii Consiliului Concurentei. O decizie privind aceasta operatiune urmeaza sa fie luata in termen de maxim 5 luni. In prezent, Weatheford controleaza 95,82% din cadrul Atlas GIP, dupa ce a achizitionat aproape 10% din actiuni in urma unei oferte publice de preluare. Grupul american a cumparat pachetul majoritar de 86% din actiuni in luna iulie de la grupul Tender. Pretul total platit pentru pachetele de actiuni cumparate este de circa 18,5 mil. euro.
Fondul de investitii american Artio Global International Equity Fund (fostul Julius Baer International Equity Fund) a vandut in ultimele doua luni circa 6,3 milioane de actiuni ale producatorului de medicamente Biofarm Bucuresti (BIO), reprezentand 0,57% din capitalul companiei, potrivit raportarilor transmise Bursei de Valori Bucuresti. Astfel, fondul si-a redus participatia la Biofarm la 49,4 milioane de actiuni, respectiv 4,51% din capitalul social, fata de 55,7 milioane de actiuni sau 5,09% din capitalul social, cat detinea la 31 august. Valoarea actiunilor vandute este de cateva sute de mii de euro. Fondul de investitii a mai vandut un pachet nesemnificativ de actiuni la dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor (IMP), unde detine circa 8% din actiuni. Cea mai importanta tranzactie realizata in ultima luna este insa vanzarea participatiei de 7,5% pe care fondul o detinea la compania hoteliera Intercontinental (RCHI), pentru care a incasat circa 1,6 mil. euro, cu 3,5 mil. euro mai putin decat pretul platit in iunie 2007, cand Julius Baer a intrat in actionariatul Intercontinental.
Producatorul de electrozi si solutii pentru sudura Ductil Buzau (DUCL), parte a grupului Air Liquide, a inregistrat in primele noua luni ale anului un profit net de 14,59 mil. lei (4 mil. euro), in crestere cu 26% fata de perioada similara a anului trecut. Cifra de afaceri a companiei a crescut c 20%, la 129 mil. lei (35,4 mil. euro). In trimestrul al treilea, compania a obtinut un profit net de 2,95 mil. lei, de aproape cinci ori mai mare decat cel din perioada iulie-septembrie a anului trecut, in conditiile in care cifra de afaceri s-a ridicat la 41,3 mil. lei. Circa 60% din productia companiei merge la export, restul de 40% fiind destinata pietei interne, pentru sectoare cum ar fi constructiile metalice sau santierele navale. Compania este controlata in proportie de 71% de firma FRO Spa din Italia, principalul actionar minoritar fiind fondul de investitii Broadhurst, cu 11,7%. Capitalizarea companiei este de 22 mil. euro, la ultimul pret de tranzactionare, de 0,45 lei/actiune.
Cifra de afaceri a firmei de reparatii si modernizare a materialului rulant Remarul 16 Februarie din Cluj-Napoca (REFE) a crescut in primele noua luni cu 83,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut, de la 68,6 mil. lei la 126,1 mil. lei. Veniturile firmei au avansat in perioada analizata cu 11 9,6%, la 167,6 mil. lei, iar cheltuielile s-au majorat cu un ritm mai lent, de 105,2%, la 155,3 mil. lei. In aceste conditii, firma a obtinut un profit net de 10,7 mil. lei, fata de castigul de 545.900 de lei de la 30 septembrie 2007. Potrivit celor mai recente raportari, Transferoviar Grup, firma controlata de o persoana fizica - Calin Mitica -, este cel mai mare actionar al Remarul 16 Februarie, controland 39,56% din titluri. In structura actionariatului se mai regaseste o persoana fizica, Monica Baiculescu, cu 31,25% din titluri, restul de 28,93% din actiuni fiind controlate de micii investitori. Actiunile REFE au pierdut ieri 3%, dupa anuntarea rezultatelor financiare, la pretul de 38,8 lei, capitalizarea companiei fiind de 21,4 mil. euro.
Producatorul de materiale de constructii Comcm Constanta (CMCM), controlat de SIF Transilvania sI de omul de afaceri Constantin Fratila (foto), a raportat in perioada iulie-septembrie din acest an un profit brut de 2,4 mil. lei (0,67 mil. euro), in scadere cu 30% fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit raportului transmis Bursei de reprezentantii companiei. Veniturile din activitatea de baza a Comcm au avut in trimestrul al treilea o crestere sustinuta, acestea majorandu-se cu 36,7% fata de intervalul similar din 2007. Dupa primele noua luni, compania din domeniul constructiilor a obtinut un profit brut de 7,9 mil. lei (2,2 mil. euro), in crestere cu 11,5% fata de aceeasi perioada a anului, pe fondul unor venituri din exploatare mai mari cu 50%, de 51,9 mil. lei (14,2 mil. euro). Compania are o capitalizare de 18,5 mil. euro.
Fondul Oamenilor de Afaceri (XFOA) si STK Emergent (STK), singurele fonduri inchise de investitii care se tranzactioneaza pe piata locala de capital, au incheiat primele noua luni ale anului cu pierderi consistente, in conditiile in care au mizat in principal pe SIF-uri si imobiliare.
Listat pe piata RASDAQ sub simbolul XFOA, Fondul Oamenilor de Afaceri a inregistrat o pierdere de aproape 30 de milioane de lei (8,24 milioane de euro) in primele noua luni ale anului, potrivit raportului de administrare intocmit de SAFI Invest. Veniturile realizate de fond au fost de 7,6 milioane de lei, in timp ce cheltuielile s-au ridicat la 37,5 milioane de lei. In trimestrul al treilea, pierderea fondului a fost de 9,2 milioane de lei (2,57 milioane de euro).
"In conditiile actuale de criza nimeni nu poate prevedea evolutia bursei pana la sfarsitul anului. Vestile nu sunt bune, pierderile sunt prea mari pentru a fi recuperate intr-un timp asa de scurt, deci Fondul Oamenilor de Afaceri (FOA) va incheia anul pe pierdere. Cat de mare, vom vedea", au declarat reprezentantii SAFI Invest, administratorul FOA.
Principalele plasamente ale FOA la sfarsitul lunii septembrie erau titlurile societatilor de investitii financiare (SIF-uri), mai exact SIF Moldova, SIF Oltenia si SIF Banat-Crisana, care aveau o pondere de aproape 28% din activele nete de 25,7 milioane de lei. Actiunile Bancii Transilvania detineau o pondere de 14,7% din activele nete de 25,7 milioane de lei, in timp ce titlurile BRD una de aproape 13%.
In primele noua luni ale anului, unitatea de fond FOA a inregistrat o depreciere de 54,4% pana la 3,9 lei, in timp ce pe piata RASDAQ, unitatea de fond a scazut de la inceputul anului cu 69%, la 1,41 lei.
Listat la Bursa de Valori Bucuresti de la mijlocul lunii septembrie, fondul inchis STK Emergent (STK) a incheiat trimestrul al treilea cu o pierdere de 600.000 de lei (167.000 de euro). Pierderea pe primele noua luni ale anului urca astfel la 2,1 milioane de lei (577.000 de euro), potrivit raportului de administrare emis de societatea STK Financial. Veniturile fondului au fost in valoare de 1,7 milioane de lei, in timp ce cheltuielile au urcat pana la 3,8 milioane de lei in primele noua luni ale anului.
Aproape jumatate din activele nete de 81,6 milioane de lei ale STK Emergent au fost plasate in vehiculul de investitii imobiliare STK Properties, controlat de fond. Cele cinci SIF-uri au atras 24% din active, in timp ce actiunile companiei de contructii Constructii Bihor aveau o pondere de 14% din active.
In intervalul cuprins intre lunile februarie - cand a inceput oferta publica initiala de titluri - si octombrie, unitatea de fond STK a inregistrat o scadere de 45,9%, pana la 107,9 lei. Pe Bursa, unitatea de fond STK a inregistrat o depreciere de aproape 60% din momentul listarii si pana in prezent.
Listat pe piata RASDAQ sub simbolul XFOA, Fondul Oamenilor de Afaceri a inregistrat o pierdere de aproape 30 de milioane de lei (8,24 milioane de euro) in primele noua luni ale anului, potrivit raportului de administrare intocmit de SAFI Invest. Veniturile realizate de fond au fost de 7,6 milioane de lei, in timp ce cheltuielile s-au ridicat la 37,5 milioane de lei. In trimestrul al treilea, pierderea fondului a fost de 9,2 milioane de lei (2,57 milioane de euro).
"In conditiile actuale de criza nimeni nu poate prevedea evolutia bursei pana la sfarsitul anului. Vestile nu sunt bune, pierderile sunt prea mari pentru a fi recuperate intr-un timp asa de scurt, deci Fondul Oamenilor de Afaceri (FOA) va incheia anul pe pierdere. Cat de mare, vom vedea", au declarat reprezentantii SAFI Invest, administratorul FOA.
Principalele plasamente ale FOA la sfarsitul lunii septembrie erau titlurile societatilor de investitii financiare (SIF-uri), mai exact SIF Moldova, SIF Oltenia si SIF Banat-Crisana, care aveau o pondere de aproape 28% din activele nete de 25,7 milioane de lei. Actiunile Bancii Transilvania detineau o pondere de 14,7% din activele nete de 25,7 milioane de lei, in timp ce titlurile BRD una de aproape 13%.
In primele noua luni ale anului, unitatea de fond FOA a inregistrat o depreciere de 54,4% pana la 3,9 lei, in timp ce pe piata RASDAQ, unitatea de fond a scazut de la inceputul anului cu 69%, la 1,41 lei.
Listat la Bursa de Valori Bucuresti de la mijlocul lunii septembrie, fondul inchis STK Emergent (STK) a incheiat trimestrul al treilea cu o pierdere de 600.000 de lei (167.000 de euro). Pierderea pe primele noua luni ale anului urca astfel la 2,1 milioane de lei (577.000 de euro), potrivit raportului de administrare emis de societatea STK Financial. Veniturile fondului au fost in valoare de 1,7 milioane de lei, in timp ce cheltuielile au urcat pana la 3,8 milioane de lei in primele noua luni ale anului.
Aproape jumatate din activele nete de 81,6 milioane de lei ale STK Emergent au fost plasate in vehiculul de investitii imobiliare STK Properties, controlat de fond. Cele cinci SIF-uri au atras 24% din active, in timp ce actiunile companiei de contructii Constructii Bihor aveau o pondere de 14% din active.
In intervalul cuprins intre lunile februarie - cand a inceput oferta publica initiala de titluri - si octombrie, unitatea de fond STK a inregistrat o scadere de 45,9%, pana la 107,9 lei. Pe Bursa, unitatea de fond STK a inregistrat o depreciere de aproape 60% din momentul listarii si pana in prezent.
Actionarii SIF Moldova (SIF2) l-au revocat pe omul de afaceri Catalin Chelu din functia de membru in Consiliul de Administratie si l-au ales pe Tudor Dumitru in pozitia ramasa vacanta, potrivit raportarii transmise de SIF2 Bursei de Valori Bucuresti.
Dorel Serbu, care a candidat pentru locul ramas vacant dupa demiterea lui Chelu, nu a intrunit suficiente voturi pentru a fi ales. Serbu este unul dintre conducatorii societatii de brokeraj City Invest, infiintata recent de catre Catalin Chelu.
La SIF Oltenia (SIF5), Margareta Racovita, reprezentanta lui Catalin Chelu in Consiliul de Administratie, si-a pierdut locul in CA in urma votului din cadrul Adunarii Generale a Actionarilor (AGA) de sambata.
Catalin Chelu a pierdut astfel din influenta pe care o avea in conducerile celor doua societati de investitii financiare, in conditiile in care cea mai mare parte a voturilor sale au fost suspendate.
Conducerile celor doua SIF-uri au limitat voturile unor grupuri de firme si persoane fizice care actioneaza in mod concertat cu omul de afaceri din Galati la 1%. Potrivit raportarilor, SIF Oltenia a suspendat drepturile de vot pentru 8,5% din actiuni, pe motiv ca ar apartine unor firme si persoane fizice care actioneaza in mod concertat cu Catalin Chelu, in timp ce SIF Moldova a suspendat drepturile de vot pentru 7,542% din actiuni pe acelasi motiv.
Mai mult, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) le-a cerut saptamana trecuta lui Chelu si persoanelor implicate sa-si reduca detinerile la cele doua SIF-uri pentru a se incadra in pragul de 1%.
In septembrie, CNVM a respins numirea lui Catalin Chelu in functia de presedinte al SIF Moldova si a cerut convocarea AGA pentru a cere votul actionarilor privind mentinerea acestuia in CA. Asta dupa ce in luna iulie Consiliul de Administratie al SIF2 il numise pe Chelu in functia de presedinte, dupa demisia lui Sorin Turtoescu.
Chelu se afla de mai multa vreme in conflict si cu conducerea SIF Oltenia, dupa ce a incercat la sfarsitul lunii august sa-l dea jos din functie pe presedintele Dinel Staicu. Si atunci, conducerea SIF5 a anulat voturile firmelor lui Chelu. Firmele respective au dat in judecata SIF Oltenia, invocand incalcarea Constitutiei.
Sambata, actionarii i-au reconfirmat in functie pe cinci dintre vechii administratori ai SIF5, respectiv Dinel Staicu, Tudor Ciurezu, Florian Buzatu, Vasile Salapa si Gheorghe Blidaru. Mihai Doru Lupoae a fost inlocuit de Carmen-Ioana Popescu, care a fost pana in prezent consilier al presedintelui SIF Oltenia, iar Margareta Racovita a primit numai 40% din voturi, locul sau urmand sa fie vacant pana la alegerea unui nou membru.
Functiile de presedinte si vicepresedinte la SIF Oltenia urmeaza sa fie stabilite de catre CA intr-o sedinta care va avea loc in termen de maxim o saptamana de la validarea membrilor alesi de catre CNVM.
AGA de la SIF Oltenia a reunit un cvorum de 36,746% din capitalul social la a doua convocare, astfel ca nu a fost posibila desfasurarea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor (AGEA), care avea pe ordinea de zi aprobarea rascumpararii de actiuni proprii in vederea stabilizarii cursului pe Bursa. Pentru desfasurarea AGEA ar fi fost necesar un cvorum de 50%.
La SIF Moldova, cvorumul din AGA de sambata a depasit cu putin 4%.
Catalin Chelu a infiintat recent o firma de brokeraj, denumita City Invest, la care detine 96% din capital, iar Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a autorizat, miercuri, functionarea societatii de servicii de intermediere financiara. Firma a fost inregistrata in Galati, are un capital de 550.000 de lei, divizat in 550.000 de actiuni cu o valoare nominala de 1 leu. In structura actionariatului City Invest se mai regasesc doua persoane fizice si doua societati cu raspundere limitata, fiecare cu cate 1% din titluri.
Pana in prezent, Chelu si-a desfasurat cea mai mare parte a activitatii investitionale pe Bursa prin intermediul societatii de brokeraj Eldainvest din Galati.
Dorel Serbu, care a candidat pentru locul ramas vacant dupa demiterea lui Chelu, nu a intrunit suficiente voturi pentru a fi ales. Serbu este unul dintre conducatorii societatii de brokeraj City Invest, infiintata recent de catre Catalin Chelu.
La SIF Oltenia (SIF5), Margareta Racovita, reprezentanta lui Catalin Chelu in Consiliul de Administratie, si-a pierdut locul in CA in urma votului din cadrul Adunarii Generale a Actionarilor (AGA) de sambata.
Catalin Chelu a pierdut astfel din influenta pe care o avea in conducerile celor doua societati de investitii financiare, in conditiile in care cea mai mare parte a voturilor sale au fost suspendate.
Conducerile celor doua SIF-uri au limitat voturile unor grupuri de firme si persoane fizice care actioneaza in mod concertat cu omul de afaceri din Galati la 1%. Potrivit raportarilor, SIF Oltenia a suspendat drepturile de vot pentru 8,5% din actiuni, pe motiv ca ar apartine unor firme si persoane fizice care actioneaza in mod concertat cu Catalin Chelu, in timp ce SIF Moldova a suspendat drepturile de vot pentru 7,542% din actiuni pe acelasi motiv.
Mai mult, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) le-a cerut saptamana trecuta lui Chelu si persoanelor implicate sa-si reduca detinerile la cele doua SIF-uri pentru a se incadra in pragul de 1%.
In septembrie, CNVM a respins numirea lui Catalin Chelu in functia de presedinte al SIF Moldova si a cerut convocarea AGA pentru a cere votul actionarilor privind mentinerea acestuia in CA. Asta dupa ce in luna iulie Consiliul de Administratie al SIF2 il numise pe Chelu in functia de presedinte, dupa demisia lui Sorin Turtoescu.
Chelu se afla de mai multa vreme in conflict si cu conducerea SIF Oltenia, dupa ce a incercat la sfarsitul lunii august sa-l dea jos din functie pe presedintele Dinel Staicu. Si atunci, conducerea SIF5 a anulat voturile firmelor lui Chelu. Firmele respective au dat in judecata SIF Oltenia, invocand incalcarea Constitutiei.
Sambata, actionarii i-au reconfirmat in functie pe cinci dintre vechii administratori ai SIF5, respectiv Dinel Staicu, Tudor Ciurezu, Florian Buzatu, Vasile Salapa si Gheorghe Blidaru. Mihai Doru Lupoae a fost inlocuit de Carmen-Ioana Popescu, care a fost pana in prezent consilier al presedintelui SIF Oltenia, iar Margareta Racovita a primit numai 40% din voturi, locul sau urmand sa fie vacant pana la alegerea unui nou membru.
Functiile de presedinte si vicepresedinte la SIF Oltenia urmeaza sa fie stabilite de catre CA intr-o sedinta care va avea loc in termen de maxim o saptamana de la validarea membrilor alesi de catre CNVM.
AGA de la SIF Oltenia a reunit un cvorum de 36,746% din capitalul social la a doua convocare, astfel ca nu a fost posibila desfasurarea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor (AGEA), care avea pe ordinea de zi aprobarea rascumpararii de actiuni proprii in vederea stabilizarii cursului pe Bursa. Pentru desfasurarea AGEA ar fi fost necesar un cvorum de 50%.
La SIF Moldova, cvorumul din AGA de sambata a depasit cu putin 4%.
Catalin Chelu a infiintat recent o firma de brokeraj, denumita City Invest, la care detine 96% din capital, iar Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a autorizat, miercuri, functionarea societatii de servicii de intermediere financiara. Firma a fost inregistrata in Galati, are un capital de 550.000 de lei, divizat in 550.000 de actiuni cu o valoare nominala de 1 leu. In structura actionariatului City Invest se mai regasesc doua persoane fizice si doua societati cu raspundere limitata, fiecare cu cate 1% din titluri.
Pana in prezent, Chelu si-a desfasurat cea mai mare parte a activitatii investitionale pe Bursa prin intermediul societatii de brokeraj Eldainvest din Galati.
Scaderile puternice din luna octombrie au dus activele nete ale SIF-urilor in jos cu 14,7%, potrivit rapoartelor periodice transmise Bursei de Valori Bucuresti.
Activele nete ale celor cinci SIF-uri cumulau la 31 octombrie 7,1 mld. de lei (1,94 mld. euro), comparativ cu 8,3 mld. lei (2,23 mld. euro) cu o luna inainte, dupa ce Bursa a inregistrat in octombrie cel mai mare declin din istoria sa, in conditiile in care SIF-urile au cea mai mare parte a portofoliilor pe Bursa.
Astfel, principalele 25 de titluri cotate pe piata au pierdut luna trecuta in medie 40% din valoare.
Scaderea actiunilor detinute de SIF-uri pe Bursa nu s-a reflectat in totalitate in activele SIF-urilor raportate la finele lunii octombrie, pentru ca acestea sunt calculate pe baza pretului mediu de tranzactionare din ultimele trei luni, astfel ca este posibil ca valoarea activelor SIF-urilor sa inregistreze scaderi importante si in urmatoarele doua luni, chiar si in conditiile unei stabilizari a cotatiilor din piata.
Cele mai mari scaderi de activ le-a inregistrat luna trecuta SIF Moldova, activele nete ale SIF2 diminuandu-se cu 15,1% fata de luna precedenta si ajungand la putin peste un miliard de lei. SIF Moldova a realizat in schimb in luna octombrie cel mai mare profit dintre cele trei SIF-uri care au raportat pana ieri rezultatele, cu un castig luna trecuta de 4,6 mil. lei. Pe primele 10 luni ale anului, profitul SIF Moldova s-a cifrat la 79,2 mil. lei.
Activele nete ale SIF Oltenia au scazut in octombrie cu 14,6%, pana la 1,6 mld. lei. Societatea de investitii financiare a inregistrat un profit de 1,8 mil. lei luna trecuta si de 84,3 mil. lei in primele 10 luni ale acestui an.
Pana ieri mai raportase rezultatele si SIF Muntenia, care a obtinut in perioda ianuarie-octombrie un profit de 115 mil. lei, castigul societatii pe luna trecuta ridicandu-se la 1,1 mil. lei. Activele nete ale SIF Muntenia s-au corectat cu 14,3% in octombrie comparativ cu luna anterioara, ajungand la 1,4 mld. lei.
Activele nete ale celor cinci SIF-uri cumulau la 31 octombrie 7,1 mld. de lei (1,94 mld. euro), comparativ cu 8,3 mld. lei (2,23 mld. euro) cu o luna inainte, dupa ce Bursa a inregistrat in octombrie cel mai mare declin din istoria sa, in conditiile in care SIF-urile au cea mai mare parte a portofoliilor pe Bursa.
Astfel, principalele 25 de titluri cotate pe piata au pierdut luna trecuta in medie 40% din valoare.
Scaderea actiunilor detinute de SIF-uri pe Bursa nu s-a reflectat in totalitate in activele SIF-urilor raportate la finele lunii octombrie, pentru ca acestea sunt calculate pe baza pretului mediu de tranzactionare din ultimele trei luni, astfel ca este posibil ca valoarea activelor SIF-urilor sa inregistreze scaderi importante si in urmatoarele doua luni, chiar si in conditiile unei stabilizari a cotatiilor din piata.
Cele mai mari scaderi de activ le-a inregistrat luna trecuta SIF Moldova, activele nete ale SIF2 diminuandu-se cu 15,1% fata de luna precedenta si ajungand la putin peste un miliard de lei. SIF Moldova a realizat in schimb in luna octombrie cel mai mare profit dintre cele trei SIF-uri care au raportat pana ieri rezultatele, cu un castig luna trecuta de 4,6 mil. lei. Pe primele 10 luni ale anului, profitul SIF Moldova s-a cifrat la 79,2 mil. lei.
Activele nete ale SIF Oltenia au scazut in octombrie cu 14,6%, pana la 1,6 mld. lei. Societatea de investitii financiare a inregistrat un profit de 1,8 mil. lei luna trecuta si de 84,3 mil. lei in primele 10 luni ale acestui an.
Pana ieri mai raportase rezultatele si SIF Muntenia, care a obtinut in perioda ianuarie-octombrie un profit de 115 mil. lei, castigul societatii pe luna trecuta ridicandu-se la 1,1 mil. lei. Activele nete ale SIF Muntenia s-au corectat cu 14,3% in octombrie comparativ cu luna anterioara, ajungand la 1,4 mld. lei.
Romania a pierdut in ultimii ani exporturi in valoare de cateva sute de milioane de dolari prin lipsa unor prevederi legale referitoare la operatiunile de offset, practicate pentru contractele de achizitie a echipamentelor militare din import. Acest tip de contract conditioneaza ach
Vreme de bilant, dupa treisprezece ani.
Istoria era grabita in decembrie '89. Dintr-o data, s-au prabusit toti stalpii vechii puteri: partidul unic, parlamentul, guvernul. De-atunci, an de an, statul a cunoscut schimbari esentiale.
Dar economia? Multi romani gandes
c ca economia a esuat. Si ca din aceasta cauza lor le este... mai rau ca inainte.
Cum era "inainte"? Au trecut deja treisprezece ani. Multi, cei mai multi nu-si mai amintesc. Au uitat cozile, ratiile, frigul din apartamente, zilele fara apa calda, zilele fara apa rece. Iin minte doar ce li s-a intamplat zilele trecute. N-au cum sa uite ca au fost ieri sau azi in piata si s-au lovit de preturi mari. Prea mari fata de salariile lor mici. Mai cu seama, nu uita ca nu si-au platit intretinerea, fiindca n-au avut bani. Sau ca leafa lor e de supravietuire.
E insa corecta o astfel de judecata, bazata numai pe cifre ce exprima puterea de cumparare a salariului? Fara indoiala ca nu este corecta. Populatia Romaniei a intrat in anul 1990 avand in buzunare si la CEC 300 miliarde de lei. Daca inmultim acesti bani cu 2.000 (pentru ca in medie de 2.000 de ori au crescut preturile din '90 si pana in prezent) va rezulta o suma imensa: 600.000 de miliarde. Dublu fata de totalul intregii mase monetare a tarii in octombrie 2002. Ce de bani aveau romanii!...Dar acesti bani zaceau in buzunare din cauza ca oamenii nu aveau ce sa cumpere: fie ca unele produse erau rationalizate, fie ca marfurile de stricta necesitate lipseau din magazine.
In '90, banii s-au inmultit si mai mult. Cea dintai cerinta in fata noii puteri a fost absorbirea acestui surplus de masa monetara. Existau doua cai: cresterea ofertei de marfuri sau inflatia. Cum oferta de marfuri a scazut continuu, a ramas o singura solutie: inflatia. Buzunarele romanilor au fost repede golite. Banii de la CEC au fost spulberati de cresterea preturilor.
Publicatia franceza de specialitate "LE FIG-ECO", facand analiza economiei Romaniei in acele vremuri de rascruce, prognoza ca in perioada de tranzitie la economia de piata situatia se va schimba: "Magazinele vor fi pline cu marfuri, dar lumea va avea tot timpul impresia ca nu are destui bani in buzunare". Prognoza corecta. Mai departe, insa, normal ar fi fost ca noi romanii sa gandim cum sa facem rost de bani, muncind pentru un salariu bun sau initiind afaceri. Un "amanunt" i-a scapat insa din vedere analistului francez: ca pe masura ce vor trece anii se vor inmultii arieratele, pierderile din intreprinderi, stocurile de produse finite. Si iata cum, dupa treisprezece ani, oamenii nu numai ca au impresia ca n-au bani, dar chiar nu au. Si atunci, cu ce sa cumpere marfurile care se fabrica ? De aici cercul vicios: fabricile nu vand pentru ca oamenii nu au cu ce cumpara. Iar oamenii n-au bani fiindca fabricile n-au cu ce sa-i plateasca bine in conditiile in care nu-si vand produsele.
Incercarile repetate de salvare a industriei de stat au lovit in piata de consum. Dar ineficienta unor giganti nu a putut fi acoperita decat pe termen foarte scurt. Si nici politica de a lua de la cei care tac si a da la cei care fac galagie si ameninta nu poate fi de lunga durata. Toate astea - si multe altele - intretin impresia ca traim mai rau ca inainte. Asta si fiindca am uitat cum a fost inainte.
Sigur, populatia spera ca dupa treisprezece ani sa traiasca altfel. Si ar fi putut sa traiasca altfel daca in acest timp nu ne-am fi furat singuri caciula. Am refuzat medicamentele amare, de care bolile economiei noastre aveau nevoie.
tara de dincoace de "cortina de fier", din zona comunista a Europei, Romania a fost dominata pana in decembrie '89 de o ideologie ce manifesta o aversiune obsesiva fata de economia de piata. Era refuzat pana si adevarul ca piata, departe de a fi o creatie a capitalismului, este o expresie fundamentala a civilizatiei. La 1 ianuarie 1990, cand s-a tras linie, economia cunoscuse deja unele schimbari. Nu mai aveam planificare. Treptat, pe masura ce ne luminam, am inceput sa vorbim despre credite in loc de subventii, despre contracte in loc de relatii centralizate, dictate prin plan. Chiar despre promovarea stimulentelor materiale in locul celor exclusiv morale. Dar una e sa vorbesti si alta sa faci. De la vorbe la fapte, drumul s-a dovedit a fi lung.
Istoria era grabita in decembrie '89. Dintr-o data, s-au prabusit toti stalpii vechii puteri: partidul unic, parlamentul, guvernul. De-atunci, an de an, statul a cunoscut schimbari esentiale.
Dar economia? Multi romani gandes
c ca economia a esuat. Si ca din aceasta cauza lor le este... mai rau ca inainte.
Cum era "inainte"? Au trecut deja treisprezece ani. Multi, cei mai multi nu-si mai amintesc. Au uitat cozile, ratiile, frigul din apartamente, zilele fara apa calda, zilele fara apa rece. Iin minte doar ce li s-a intamplat zilele trecute. N-au cum sa uite ca au fost ieri sau azi in piata si s-au lovit de preturi mari. Prea mari fata de salariile lor mici. Mai cu seama, nu uita ca nu si-au platit intretinerea, fiindca n-au avut bani. Sau ca leafa lor e de supravietuire.
E insa corecta o astfel de judecata, bazata numai pe cifre ce exprima puterea de cumparare a salariului? Fara indoiala ca nu este corecta. Populatia Romaniei a intrat in anul 1990 avand in buzunare si la CEC 300 miliarde de lei. Daca inmultim acesti bani cu 2.000 (pentru ca in medie de 2.000 de ori au crescut preturile din '90 si pana in prezent) va rezulta o suma imensa: 600.000 de miliarde. Dublu fata de totalul intregii mase monetare a tarii in octombrie 2002. Ce de bani aveau romanii!...Dar acesti bani zaceau in buzunare din cauza ca oamenii nu aveau ce sa cumpere: fie ca unele produse erau rationalizate, fie ca marfurile de stricta necesitate lipseau din magazine.
In '90, banii s-au inmultit si mai mult. Cea dintai cerinta in fata noii puteri a fost absorbirea acestui surplus de masa monetara. Existau doua cai: cresterea ofertei de marfuri sau inflatia. Cum oferta de marfuri a scazut continuu, a ramas o singura solutie: inflatia. Buzunarele romanilor au fost repede golite. Banii de la CEC au fost spulberati de cresterea preturilor.
Publicatia franceza de specialitate "LE FIG-ECO", facand analiza economiei Romaniei in acele vremuri de rascruce, prognoza ca in perioada de tranzitie la economia de piata situatia se va schimba: "Magazinele vor fi pline cu marfuri, dar lumea va avea tot timpul impresia ca nu are destui bani in buzunare". Prognoza corecta. Mai departe, insa, normal ar fi fost ca noi romanii sa gandim cum sa facem rost de bani, muncind pentru un salariu bun sau initiind afaceri. Un "amanunt" i-a scapat insa din vedere analistului francez: ca pe masura ce vor trece anii se vor inmultii arieratele, pierderile din intreprinderi, stocurile de produse finite. Si iata cum, dupa treisprezece ani, oamenii nu numai ca au impresia ca n-au bani, dar chiar nu au. Si atunci, cu ce sa cumpere marfurile care se fabrica ? De aici cercul vicios: fabricile nu vand pentru ca oamenii nu au cu ce cumpara. Iar oamenii n-au bani fiindca fabricile n-au cu ce sa-i plateasca bine in conditiile in care nu-si vand produsele.
Incercarile repetate de salvare a industriei de stat au lovit in piata de consum. Dar ineficienta unor giganti nu a putut fi acoperita decat pe termen foarte scurt. Si nici politica de a lua de la cei care tac si a da la cei care fac galagie si ameninta nu poate fi de lunga durata. Toate astea - si multe altele - intretin impresia ca traim mai rau ca inainte. Asta si fiindca am uitat cum a fost inainte.
Sigur, populatia spera ca dupa treisprezece ani sa traiasca altfel. Si ar fi putut sa traiasca altfel daca in acest timp nu ne-am fi furat singuri caciula. Am refuzat medicamentele amare, de care bolile economiei noastre aveau nevoie.
tara de dincoace de "cortina de fier", din zona comunista a Europei, Romania a fost dominata pana in decembrie '89 de o ideologie ce manifesta o aversiune obsesiva fata de economia de piata. Era refuzat pana si adevarul ca piata, departe de a fi o creatie a capitalismului, este o expresie fundamentala a civilizatiei. La 1 ianuarie 1990, cand s-a tras linie, economia cunoscuse deja unele schimbari. Nu mai aveam planificare. Treptat, pe masura ce ne luminam, am inceput sa vorbim despre credite in loc de subventii, despre contracte in loc de relatii centralizate, dictate prin plan. Chiar despre promovarea stimulentelor materiale in locul celor exclusiv morale. Dar una e sa vorbesti si alta sa faci. De la vorbe la fapte, drumul s-a dovedit a fi lung.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
