anualul de istorie a comunismului intră în programa opţională de anul acesta şi îi va învăţa pe elevii de-a XI-a şi a XII-a cum au trăit părinţii şi bunicii lor. Volumul e însoţit de un DVD cu programul TVR dintr-o zi obişnuită, din anii ‘80.
Elevii care s-au născut imediat după 1989 vor face un curs opţional despre istoria comunismului din România. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) a aprobat, în acest an, programa care stă la baza primului manual de istorie a comunismului, editat la 19 ani de la căderea fostului regim de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR). Cursul face parte din oferta de opţionale propuse elevilor şi profesorilor de istorie în cadrul curriculumului, la decizia şcolii. Noul manual se adresează elevilor din clasele a XI-a şi a XII-a şi este elaborat astfel încât să fie parcurs într-un an şcolar.
Printre temele propuse sunt "Comunismul în România interbelică", "Preluarea puterii" şi "Moştenirea comunismului în anii '90”. Sfârşitul comunismului este marcat în manual ca “evenimentele din 1989”, pentru că istoricii nu au stabilit încă dacă a fost revoluţie sau lovitură de stat.
Viaţa privată şi publică are dedicat un capitol distinct în manual. Vedetele epocii comunismului sunt prezentate ca fiind “modele” şi “repere morale” ale acelei perioade. “Sportivii, actorii şi cântăreţii (...) erau agreaţi de regim atâta vreme cât, prin performanţele lor, nu atentau la moralitatea comunistă sau, mai riscant pentru ei, la poziţia privilegiată a conducătorului”, se scrie în manualul realizat de IICCR. Nadia Comăneci, Ilie Năstase şi Cristian Gaţu au fost modele de care regimul comunist “a profitat pentru a susţine performanţele sistemului comunist de organizare şi pregătire a sportivilor, chiar dacă, uneori, frauda era evidentă (dopaj, modificarea datelor personale) sau metodele folosite atentau la demnitatea şi drepturile persoanei (bătaia, privarea la participarea curentă la activităţile şcolare)”. Despre cântăreţi şi actori, cum este Florin Piersic care apare într-o poză alături de Marga Barbu, autorii manualului spun că au fost supravegheaţi atent, iar unora chiar li s-a interzis apariţia la televiziune.
Avortul interzis în perioada comunistă este discutat ca studiu de caz. “Ceauşescu se visa conducătorul unei ţări de 30 de milioane de locuitori. Prin Decretul 770 din ’66, statul era direct implicat, prin organele procuraturii, în problema socială, dar privată, a reproducerii”, se precizează în manual. Autorii schiţează şi consecinţele interdicţiei: 9.452 de decese în rândul femeilor care au încercat să facă avort ilegal, între 1966 şi 1989, iar în ultimul an de comunism au fost numărate 1.193 de decese.
Elevii vor citi şi despre alte probleme ale vieţii în comunism. Traiul de zi cu zi a însemnat pentru Iulian Enache, redactor la Cotidianul, citat de autori în manualul de istorie, “zece minute de desene animate duminica”. Alţii sunt nostalgici, amintindu-şi cât de respectaţi erau pentru că au fost gestionari de alimentară. Liceenii, care s-au născut după ce a căzut regimul, vor afla şi care era raţia lunară de alimente prevăzută pentru un membru al familiei, cum cetăţenii aveau deptul doar la 300 de grame de pâine pe zi sau un kilogram de făină trimestrial. Doar dacă aveau o muncă grea primeau un supliment muncitoresc de 300 de grame pe lună din diverse alimente, cum ar fi parizer, telemea, unt sau mălai. Una dintre sursele acelei epoci este şi Adrian Cioroianu. Fostul ministru de Externe este citat din cartea “Scrum de secol”, în care povesteşte despre celebrii biscuiţi umpluţi Eugenia. “Poet de-aş fi, i-aş scrie o odă”, scrie Cioroianu.
