obilizarea generala a propriilor specialisti in drept. Miza razboiului este, evident, puterea. De aceasta data, puterea de a numi sefii celor mai importante structuri din Ministerul Public: DNA, DIICOT, Parchetul
General. Atåt Presedintia, cåt si CSM invoca ca argument al propriului punct de vedere legat de acest subiect aceleasi articole ale Constitutiei. Parlamentul va fi nevoit sa aleaga una dintre cele doua tabere.
Traian Basescu a lasat ieri de inteles ca miscarea senatorilor privitoare la modificarea Legii statutului magistratilor se pozitioneaza in afara Constitutiei. “Eu nu pot comenta si nici nu ma pot lansa în speculatii, asa cum o pot face politicienii. Va invit si pe dumneavoastra jurnalistii si pe oamenii politici sa cititi foarte atent câteva articole din Constitutie: 94, 125, 134”, a completat Traian Basescu. Mai mult, presedintele a precizat ca asteapta un raspuns de la ministrul justitiei, Catalin Predoiu, “daca are ca prioritate interesul national sau alte interese”, fiind întrebat în legatura cu numirea Monicai Serbanescu la conducerea DNA. In ceea ce priveste Consiliul Superior al Magistraturii, acesta avea, pana in anul 2004, atributul de a face propuneri presedintelui României în vederea numirii în functie a procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctului si adjunctul acestuia, procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si a procurorului-sef al DIICOT si adjunctii acestora. In urma cu patru ani, ministrul de atunci al justitiei, Monica Macovei, a impus adoptarea catorva legi, printre care si aceea privind statutul magistratilor. Acest act normativ a tras pe line moarta CSM-ul, dreptul de a propune sefii structurilor in disputa fiind pasat ministrului justitiei. In ceea ce priveste CSM, acestuia i-a ramas numai posibilitatea de a aviza popunerea facuta de ministru. Dar chiar si acest aviz are un caracter consultativ, presedintele Romaniei putand sa tina sau nu cont
de punctul de vedere al Consiliului. Modificarile legislative care au intervenit dupa adoptarea Legii privind statutul magistratilor (Legea nr. 303 din 28 iunie 2004) au atribuit ministrului justitiei dreptul de a face propuneri de numire în aceste functii de conducere, acordând sectiei pentru procurori doar dreptul de a da aviz. Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea de modificare a Legii privind Statutul judecatorilor si procurorilor prin Legea nr.247/2005 pe aspectele care priveau justitia, deoarece modificarile propuse si, ulterior, adoptate prin asumarea raspunderii de catre Guvernul României contraveneau Constitutiei si principiilor fundamentale de functionare a justitiei potrivit normelor europene.
Lidia Barbulescu: Nu exista separatia puterilor in stat
Presedintele CSM, Lidia Barbulescu, ne-a declarat ca institutia pe care o conduce „este singura abilitata de Constitutia României sa se ocupe de cariera profesionala a magistratilor, astfel încât atribuirea în sarcina ministrului justitiei a obligatiei de a face propuneri ce tin de cariera celor mai importante functii de conducere din cadrul Ministerului Public reprezinta un amestec al puterii executive în puterea judecatoreasca si o înlaturare a principiului separatiei puterilor in stat”. Lidia Barbulescu a subliniat faptul ca atributiile prezidentiale (prevazute de art.94, lit. c) se rezuma la numirea magistratilor la intrarea in Justitie, nu si la evolutia carierei lor ulterioare, care poate culmina cu o functie inclusiv aceea de sef al uneia dintre structurile Ministerului Public aflate in disputa. „Orice alta abordare alimenteaza confuzia intre intrarea in profesie si evolutia ulterioara a acesteia”, a precizat seful CSM. Conform Lidiei Barbulescu, interpretarea aceasta este confirmata de aliniatul (2) al art. 125 al Constitutiei, care stipuleaza clar faptul ca „propunerile de numire, precum si promovarea (...) judecatorilor sunt de competenta CSM”. Prin urmare, promovarea in functia de sef al DNA, spre exemplu, intra sub incidenta acestui articol constitutional, a apreciat Lidia Barbulescu.
PD-L ataca legea la Curtea Constitutionala
Seful statului a fost sutinut, in razboiul sau cu adversarii politici, de liderul PD-L, Emil Boc. “PD-L va ataca la Curtea Constitutionala proiectul de modificare a procedurii de desemnare a procurorilor pentru doua motive, primul fiind de natura constitutionala. Textul Constitutiei nu are nici un fel de ambiguitati si spune în articolul 134 ca CSM propune presedintelui României numirea judecatorilor si procurorilor. Nu exista nici un fel de dubiu ca în acest proces etapa finala o reprezinta desemnarea de catre presedintele României”, a afirmat Boc. Potrivit acestuia, încercarea de scoatere din cadrul procesului de desemnare a presedintelui României “reprezinta un atac direct la Constitutie”.
Norica Nicolai: Modificarile sunt constitutionale
De cealalta parte, presedintele Comisiei juridice de la Senat, Norica Nicolai, a declarat ca modificarile aduse de comisie nu sunt neconstitutionale. Nicolai s-a raportat la articolul 125, alineatul 2 din Legea Fundamentala: “Propunerile de numire, precum si promovarea si transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta CSM, in conditiile legii sale organice
. In acest sens, Nicolai a precizat ca presedintele asigura doar accesul intr-o functie publica (de exemplu cea de magistrat), nu si cariera in interiorul institutiei (un magistrat care poate ajunge din judecator procuror).
Comisia juridica a Senatului a adoptat, joi, un amendament la Legea 303/2004, prin care procurorii-sefi ai DNA, DIICOT si Parchetului ICCJ nu mai sunt numiti de seful statului, ci de plenul CSM, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Sectiei de procurori a CSM. Propunerea Comisiei urmeaza sa intre in dezbaterea plenului Senatului, insa ultimul cuvant il are presedintele, care poate retrimite legea la Parlament, insa numai o singura data.
Marul discordiei: Interpretarea Constitutiei
n Art. 94. Presedintele, printre altele, “numeste în functii publice, în conditiile prevazute de lege”.
n Art. 125 . alineatul 2: “Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, în conditiile legii sale organice”.
n Art. 134. alineatul 1: “Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui României numirea în functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, în conditiile legii”.
