Dupa ce au tinut o tara intreaga cu sufletul la gura, cei doi muncitori romåni arestati in Irak se intorc azi acasa. Informatiile lansate in presa de diversi oficiali mergeau påna la a acredita ipoteza ca ar putea fi spånzurati intr-o inchisoare irakiana. Numai ca, la data la care erau vehiculate asemenea zvonuri, se stia ca muncitorii romåni erau pe cale de a fi eliberati. Pe 29 ianuarie, Ambasada SUA din Bagdad a comunicat ca „au fost intreprinse demersuri pentru programarea in avans a audierii finale“ a celor doi romåni. Acesta a fost un semnal ca situatia lor era deja rezolvata.
Cei doi romåni nu au fost nici un moment in pericol de a fi predati justitiei irakiene. Conform Patriotic Act (legislatia antiterorista a administratiei Bush jr) ei trebuia sa fie judecati de americani si puteau primi maximum un an de inchisoare (Codul Statelor Unite, titlul 18, „Crime si proceduri criminale“, capitolul 37, sectiunea 795). Documentul prevede ca limitele jurisdictiei SUA se extind si asupra obiectivelor militare si diplomatice americane din strainatate. De asemenea, sub aceeasi jurisdictie intra, printre altii, si contractorii Departamentului Apararii din SUA si angajatii acestora, situatie ce include cazul celor doi romåni
Aceeasi legislatie prevede termene clare pentru retinerea si judecarea unor suspecti. Cele trei luni petrecute de muncitorii romåni in inchisoarea unor baze americane din Irak depasesc aceste termene. Asta poate insemna ca ei fusesera deja condamnati, ceea ce inseamna ca, atunci cånd in Romånia cazul lor a devenit public, ei isi executasera pedeapsa si urmau sa fie pusi in libertate. Toate acestea inseamna ca agitatia din ultimele zile are valoarea unui afis electoral
(Adrian Horincar Dan Badea)
Declaratiile de ultima ora ale unor surse din serviciile de informatii pun cazul celor doi muncitori romåni retinuti de fortele coalitiei multinationale din Irak intr-o alta lumina. Conform acestor surse, in cazul celor doi au existat o serie de dezinformari, inclusiv din partea Ambasadei americane din Bagdad.
Informatiile aparute in presa, provenite din diverse surse, sunt contradictorii. S-a afirmat ca Nelu Ilie si Adrian Gancean au fost retinuti de soldatii fortei multinationale din Irak, cånd, de fapt, ei au fost retinuti de politia militara americana. Detentia celor doi nu a fost asigurata de coalitie, ci de fortele americane. La fel, s-a vorbit de o eventuala prezentare a muncitorilor romåni in fata unei curti penale irakiene, fapt contrazis de sursele noastre. In realitate insa, cei doi au incalcat legislatia americana, au fost retinuti de americani si trebuiau judecati, in conformitate cu aceeasi legislatie, de un judecator american. Motivul pentru care s-a produs
toata aceasta dezinformare a fost evitarea unei paralele intre cazul celor doi si cazurile Teo Peter si cel al accidentului mortal de la baza militara Mihail Kogalniceanu, cånd vinovatii, soldati americani, au scapat de justitia din Romånia.
In plus
, desi s-a comunicat ca muncitorii romåni au fost eliberati datorita interventiilor diplomatice romåne si americane, este posibil ca ei sa fi fost eliberati pentru ca, de fapt, si-au ispasit pedeapsa. In sprijinul acestei ipoteze sta chiar legislatia americana.
(Adrian Horincar)
Patriotic Act
„Patriotic Act“ este legea prin care jurisprudenta americana a fost amendata cu multe prevederi, in scopul luptei anti-teroriste. Codul statelor Unite a fost modficat in sensul in care „jurisditia speciala a SUA, maritima si teritoriala“ este extinsa la „Perimetrul misiunilor sau entitatilor diplomatice, consulare, militare sau de alta natura a Statelor Unite in alte state, incluzand cladirile, partile de cladiri si terenurile apartinand sau auxiliare acestora sau folosite in scopurile misiunilor sau entitatilor respective, indiferent de proprietar“. Prin urmare, in conformitate cu legislatia americana, orice baza militara a SUA din Irak intra strict sub jurisdictia americana.
Fapta de care au fost acuzati cei doi romani este si ea prevazuta, in mod expres , in Codul Statelor Unite, in titlul 18, „Crime si proceduri criminale“, la capitolul 37, sectiunea 795. „Atunci cand, in interesul apararii nationale, presedintele desemneaza anumite instalatii si echipamente vitale, militare si navale, ca necesitand protectie speciala impotriva raspandirii informatiilor legate de acestea, este ilegal sa fie fotografiate, desenate, schitate, executate harti sau reprezentari grafice a unor asemenea instalatii sau echipamente vitale, fara a fi obtinuta anterior aprobarea ofiterului comandant al postului militar sau naval (...), si fara a prezenta imediat produsul obtinut respectivului ofiter comandant sau oficialitate superioara, pentru cenzura sau orice asemenea masura pe care acesta o considera necesara
Oricine incalca aceste prevederi va fi amendat sau condamnat la nu mai mult de un an inchisoare sau ambele“.
Luand in calcul cele doua prevederi, este mai mult decat clar ca, in momentul in care cei doi romani au fost surprinsi si retinuti de politia militara americana fotografiind o baza militara, au fost considerati ca intra sub incidenta legislatiei SUA. Mai mult chiar, Codul SUA prevede expres ca sub incidenta sa intra si „angajatii Fortelor armate in afara Statelor Unite“. Printre cei care intra in aceasta categorie se numara si strainii care sunt „Contractorii Departamentului Apararii (inclusiv subcontractorii de orice nivel) sau angajatii contractorilor Departamentului Apararii (inclusiv ai angajatilor de orice nivel)“, implicit si cei doi muncitori romani (Titlul 18, § 3267).
Trei luni de cercetari?
Urmarind in continuare legislatia americana, sare in ochi durata detentiei celor doi muncitori romani. Legile americane prevad ca, in termen de maxim zece zile de la arestare, cei care au facut retinerea sa se prezinte in fata unui magistrat cu probele necesare pentru a demonstra potentiala vinovatie a celui arestat. In functie de procedura aleasa, de acord cu acuzatul, proces normal sau rapid (Speedy Trial), arestatul este prezentat in fata unui judecator intr-un termen care poate varia intre 30 si 70 de zile.
Cei doi romani au fost arestati in 31 octombrie 2006. Prin urmare, intre 1 decembrie si 11 ianuarie , Nelu Ilie si Adrian Gancean ar fi trebuit sa fie prezentati in fata unui judecator american. Acest lucru face foarte credibila informatia ca ei au fost, de fapt, condamnati si si-au ispasit pedeapsa. Legea americana incadreaza fapta celor doi la capitolul contraventii (misdemeanor) si nu la infractiuni (felony), asa cum se intampla in Romania. In acelasi timp, legislatia americana contrazice si informatiile oficiale, conform carora cei doi au incalcat „regulamentele interne ale unei baze militare“, atata vreme cat fapta lor este pedepsita in conformitate cu un act juridic mult superior, Codul Statelor Unite.
Musamalizarea
Motivul musamalizarii unui asemenea incident este mai mult decat credibil. Sursele noastre ne-au declarat ca nu era in interesul autoritatilor romane si americane ca arestarea si condamnarea a doi cetateni romani, de catre armata americana, sa fie facuta publica.
In urma accidentului mortal comis de un soldat american la baza de la Mihail Kogalniceanu si, mai ales, in urma accidentului facut de un puscas marin in Bucuresti, in care a murit muzicianul Teo Peter, opinia publica din Romania a fost profund revoltata. Principalul motiv de nemultumire l-a constituit faptul ca militarii americani au scapat de justitia din Romania si au fost judecati acasa, de judecatori „clementi“, care i-au facut scapati. Un proces in care doi cetateni romani ar fi fost condamnati de aceeasi justitie americana, pentru o fapta care tine mai degraba de teribilism, risca sa arunce in aer publicul din Romania. Nici oficialii romani si nici cei americani nu au vreun interes in acest sens, mai ales in contextul presiunilor facute pentru retragerea trupelor romane din Irak si a potentialei desfasurari a unei parti din scutul anti-racheta american in Romania.
In ceea ce ii priveste pe cei doi muncitori, ei au putut fi foarte usor convinsi sa pastreze tacerea. Ei au declarat, dealtfel, ca nu au dorit sa se afle despre arestarea lor. Argumentul care ii poate obliga sa taca pe Nelu Ilie si Adrian Gancean este chiar pedeapsa deja primita. Condamnati de Statele Unite si potentiali infractori in Romania, ei trebuie sa taca sau risca sa se intoarca la inchisoare.
Ilie si Ganceanu multumesc MAE, Ambasadei Romaniei din Irak si Armatei Romane. Si atat
Nelu Ilie si Adrian Ganceanu au facut, ieri, primele declaratii publice dupa eliberare, prin intermediul radioului public. Cei doi au tinut sa multumeasca, pentru faptul ca au fost eliberati, Armatei Romane, Ministerului Afacerilor Externe si Ambasadei Romaniei din Irak. „Aportul major pentru eliberarea noastra l-a avut consulatul României din Bagdad si relatiile pe care le are statul român cu armata americana. Daca nu erau toate astea coroborate, detentia noastra se putea prelungi foarte simplu pâna la sase luni. Tin sa aduc multumiri domnului ambasador, armatei române, Ministerului de Externe si, o spun înca o data, cu toata convingerea, nimeni altcineva nu a avut nici un rol în eliberarea noastra, decât cei pe care i-am mentionat. Acesta este purul adevar“, a precizat Nelu Ilie.
«Am fost practic doar doua numere»
Cei doi romani au mai povestit, la Radio Romania Actualitati, motivele pentru care au fost retinuti, precum si modul cum au fost tratati in detentie. „El (Adrian Gânceanu - n.r.) conducea, eu luam imagini pentru el... vroia sa le duca acasa ca amintiri (...). Au fost niste cladiri la o distanta destul de mare, nimic clar si doar drum
, pustietatea din jur“, a spus Nelu Ilie. Referitor la perioada de detentie, acesta a adaugat ca „am fost practic doar doua numere. Ideea este ca am fost tratati omeneste, nu am fost loviti, nu am fost bruscati. Colegul meu a fost la detectorul de minciuni, s-a plecat de la nume, prenume, meserie, ce cautam în Irak, de ce suntem în Irak, cât câstigam... toate amanuntele care au rolul de a duce la bun sfârsit o ancheta. Banuiesc ca e normal sa întrebe toate chestiile astea pentru ca au nevoie de informatii“. La randu-i, Adrian Ganceanu a confirmat spusele amicului sau: „Colegul meu Nelu a avut camera video
... Ne-a oprit politia militara, ne-au retinut, ne-au promis doua-trei ore de interogatoriu, dupa care mergem înapoi la munca.
Am ajuns sa fim retinuti timp de sapte zile în camp, dupa care transferati - în conditii nu prea placute, va dati seama, e stare de razboi -, la Bagdad. Am ajuns în campul de detentie, între arabi. Era un lucru normal, în campul în care traiesti, unde lucrezi... îti mai faci o poza, la un coleg. Nu stiam ca se poate ajunge la chestii din-astea. Este o perioada... cea mai neagra din viata
mea. Sunt afectat, va spun sincer, afectat psihic“.
Frunzaverde spune ca romanii vin astazi
Electricianul Nelu Ilie si tamplarul Adrian Ganceanu urmeaza a sosi astazi in Romania, cu o aeronava a Romavia, a anuntat, ieri, ministrul Apararii, Sorin Frunzaverde. Declaratia survine mai multor discutii pe marginea posibilitatilor prin care cei doi romani retinuti in Irak si proaspat eliberati ar putea fi repatriati. Anuntul ministrului Frunzaverde vine, astfel, sa lamureasca situatia ivita pe fondul ipotezelor conform carora cei doi ar putea reveni in Romania fie la bordul unei aeronave militare, fie cu o cursa normala. Cat despre faptul ca MapN nu a fost informat despre situatia celor doi romani retinuti in urma cu trei luni in Irak, Sorin Frunzaverde a comentat ca situatia nu tinea de competenta institutiei pe care o conduce, caci tara noastra nu are militari stationati in Mosul, acolo unde s-au inregistrat incidentele care i-au avut ca protagonisti pe Ilie si Ganceanu.
Familiile stau cu ochii pe televizor
Sotia lui Nelu Ilie a declarat, ieri, mass-media, ca nu a fost informata de catre nici o autoritate, cu privire la ziua si ora cand sotul sau urmeaza a fi repatriat. „Nu m-a anuntat nimeni, nu stiu când aterizeaza pe aeroport si, cu atât mai putin, când ajunge la Galati. Urmaresc si eu posturile de televiziune, fluxurile de stiri pentru ca vesti de la autoritati nu am“, a spus Renata Ilie. Galateanul si-a exprimat, insa, oricum, dorinta de a nu fi asteptat de rude, la aeroport. Pe de alta parte, Renata Ilie a intentat, recent, actiune de divort, dar a evitat sa comenteze situatia, motivand ca nu doreste ca viata ei personala sa devina subiect de stire.
Nici familia lui Adrian Ganceanu, originar din Toplita, nu a reactionat prea bine in timpul cat acesta a fost detinut. Mama in varsta de peste 70 de ani a romanului a reclamat probleme cardiace, din cauza emotiilor.
Semnalul americanilor a venit pe 29 ianuarie
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, pe data de 29 ianuarie 2007, Ambasada SUA din Bagdad a comunicat reprezentantei romåne din capitala irakiana ca „au fost intreprinse demersuri pentru programarea in avans a audierii finale a celor doi cetateni romåni, in vederea stabilirii cu exactitate a circumstantelor ce au condus la retinerea lor“.
Situatia acestora fiind rezolvata, aducerea la cunostinta publicului a povestii a primit unda verde. Cotidianul Evenimentul Zilei a publicat stirea pe data de 31 ianuarie.
Marinarii romani abandonati in Djibouti nu au cerut ajutorul MAE
Ministerul romån de Externe a precizat, ieri, intr-un comunicat ca nu a primit nici o solicitare in vederea sprijinirii celor opt marinari romåni aflati in portul african Djibouti din august anul trecut. „Pâna în prezent nici echipajul navei „Gulf Pride“, nici un membru de familie al echipajului si nici Federatia Internationala a Transportatorilor (ITF) nu au adresat o solicitare Ministerului Afacerilor Externe“, se afirma in comunicat. MAE de la Bucuresti subliniaza ca va întreprinde demersuri pentru aflarea de informatii legate de situatia cetatenilor romåni. Autoritatile de la Bucuresti au mai precizat ca nava „Gulf Pride“, sub pavilion panamez, armator „Pernas-Enterprise-Nasau“ din Bahamas, iar operator „Transocean Services România“ cu sediul in Bucuresti si sucursala la Constanta, a înregistrat, în timpul voiajului sau din august 2006 spre Djibouti, o coliziune cu un corp submersibil, ceea ce a determinat inundarea magaziei numarul 3 a vasului. Dupa terminarea descarcarii în data de 5 august 2006, nava a fost arestata de catre autoritatile locale în portul african Djibouti. Din luna august 2006, o parte a echipajului a fost repatriat. În prezent, la bordul navei se afla opt marinari români. Adrian Mihalcioiu, liderul ITF din Romania, a declarat, duminica, agentiei NewsIn, ca a fost contactat telefonic de seful Directiei Generale a Afacerilor Consulare care s-a interesat de soarta navigatorilor ce se afla din vara anului trecut in portul Djibouti. Marinarii au cerut recent ajutor liderului ITF România pentru ca au ramas fara hrana si apa si nu si-au mai primit salariile. Adrian Mihalcioiu a declarat ca, la solicitarea reprezentantilor din MAE, va pune la dispozitie scrisoarea primita de la marinari prin care i se solicita ajutor, dar si celelalte documente de care dispune.
